Codul Insolvenţei, adică Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, care înlocuieşte binecunoscuta Lege 85/2006, a introdus o prevedere expresă potrivit căreia „Debitorul aflat în procedura insolvenţei nu poate fi împiedicat să participe la licitaţii publice pentru motivul deschiderii procedurii”.
La prima vedere, acest articol pare a pune capăt unei lungi serii de discuţii cu privire la posibilitatea societăţilor aflate în insolvenţă de a participa la licitaţii publice.
Este cunoscut faptul că intrarea în insolvenţă a societăţilor reprezenta pentru acestea şi sfârşitul posibilităţii lor de a participa la licitaţii publice.
Astfel, pentru o perioadă de timp (cel puţin 2009 – 2010), numeroase autorităţi contractante solicitau ofertanţilor să prezinte un certificat de grefă din care să rezulte că împotriva acestora nu s-a deschis procedura insolvenţei.
Această practică a fost ulterior abandonată datorită faptului că încălca principiile statuate de legislaţia achiziţiilor publice, printre care şi dreptul la liberă concurenţă. Mai mult, nicio prevedere legală nu interzicea expres dreptul societăţilor aflate în insolvenţă să participe la licitaţii publice.
Cu toate acestea, cerinţe din Fişa de date precum prezentarea unui certificat constatator privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor şi taxelor locale, alte venituri ale bugetului local sau a unui certificat constatator privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale la bugetul consolidat sau cerinţe particulare privind capacitatea financiară a ofertantului, au făcut în practică imposibilă participarea societăţilor în insolvenţă la licitaţii publice.
Imposibilitatea societăţilor aflate în insolvenţă de a prezenta certificate constatatoare din care să rezulte că acestea nu au datorii către bugetul de stat sau către bugetele locale a fost adâncită şi de refuzului organelor fiscale şi a autorităţilor locale de a departaja datoriile născute înaintea deschiderii procedurii insolvenţei de cele născute după această dată.
Toate aceste probleme de ordin practic au fost dezbătute la numeroase seminarii pe tema insolvenţei şi a eventualelor modificări legale care se impun.
Acesta este şi motivul pentru care Codul insolvenţei a introdus o prevedere expresă, statuând practic faptul că societăţile aflate în insolvenţă pot să participe la licitaţii publice.
Întrebarea care se pune este dacă această prevedere are darul de a modifica practica existentă până în acest moment, în sensul de a da posibilitatea societăţilor aflate în insolvenţă să participe în mod efectiv la licitaţii publice.
O lectură atentă a textului nou introdus duce la concluzia că textul nu aduce cu sine nicio noutate. Astfel, articolul statuează că societăţile în insolvenţă nu pot fi împiedicate să participe la licitaţii publice pentru motivul deschiderii procedurii.
După cum am arătat, nici înainte de apariţia Codului Insolvenţei nu era interzisă participarea societăţilor aflate în insolvenţă pentru motivul deschiderii procedurii. Imposibilitatea acestora de a participa deriva dintr-un alt motiv, şi în principal acela al imposibilităţii de a prezenta certificate de atestare fiscală fără datorii pentru luna anterioară.
Or, noul text nu clarifică cu nimic această situaţie, lăsând practic societăţile în insolvenţă în aceeaşi poziţie în faţa procedurilor de licitaţii publice.
În opinia noastră, singurul remediu efectiv ar fi introducerea unor proceduri în cadrul organelor fiscale şi a autorităţilor publice locale care să permită departajarea datoriilor născute înaintea deschiderii procedurii de insolvenţă de cele născute după această perioadă, cunoscut fiind faptul că majoritatea societăţilor în insolvenţă au datorii către bugetul de stat şi bugetele locale anterioare deschiderii procedurii de insolvenţă.
În această modalitate, societăţile aflate în insolvenţă care nu au datorii curente către bugetul de stat sau bugetul local şi îndeplinesc criteriile statuate de către autorităţile contractante privind capacitatea financiară ar avea practic posibilitatea să participe la licitaţii publice.
Un asemenea remediu practic ar da posibilitatea societăţilor aflate în insolvenţă să obţină noi contracte şi noi fluxuri de numerar, ceea ce ar putea conduce la o scădere a numărului de societăţi care urmează cursul falimentului şi nu acela al reorganizării.
Av. Dr. Melinda Tuţu
Avocat partener SCPA Tuţu şi Asociaţii
Publicat pe: Clujtoday.ro